Linia telefonică de urgență:
00972 37770544
Pentru situații excepționale – accidente cu victime, decese, calamități naturale, alte situații de excepții.
La acest număr nu se fac programări și nu se oferă informații de ordin consular.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie ”PARE 1+1” prelungit până în anul 2018

Centrul de Apel Products of Moldova Relansam Moldova Cod de etică profesională a personalului instituţiilor serviciului diplomatic E-services Registru Chamber

Adresa Ambasadei:
Str. Rembrand 38,
Tel Aviv 64045, Israel

Tel.: +972-3-5231000
Fax: +972-3-5233000

E-mail: tel-aviv@mfa.md

Comunitatea evreiască

Republica Moldova – este un stat, care acordă o deosebită atenţie dezvoltării relaţiilor culturale şi lingvistice, precum şi tradiţiilor tuturor comunităţilor etnice stabilite în Moldova. În acest context, urmează de menţionat atitudinea foarte atentă faţă de cetăţenii de origine evreiască, ceea ce influenţează benefic la menţinerea relaţiilor călduroase şi amicale între Moldova şi Israel, şi are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor reciproc avantajoase.

Schimbările politice în URSS la sfârşitul anilor 80 au dus la reînnoirea activităţii minorităţilor etnice. Anume în acea perioadă în principalele oraşe ale Moldovei au fost create comunităţile culturale evreieşti. În 1991 de către Preşedintele Republicii Moldova a fost semnat Decretul privind dezvoltarea culturii evreieşti şi necesităţile populaţiei evreieşti din Republică ( primul şi unicul de felul său pe spaţiul fostei URSS).

Guvernul Moldovei în repetate rînduri a menţionat că ocrotirea minorităţilor naţionale, bazată pe standarde europene, este o necesitate pentru stabilirea siguranţei democratice, stabilităţii şi a bunei înţelegeri în interiorul ţării. Conducerea ţării acordă o mare atenţie armonizării relaţiilor interetnice, luînd în consideraţie, mai întîi de toate, dezvoltarea bazei legislative. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea privind ratificarea Convenţiei-cadru privind ocrotirea minorităţilor naţionale (Hotărârea Parlamentului din 02.10.1996), care a servit drept temei pentru dezvoltarea ulterioară a bazei legislative în domeniul relaţiilor interetnice.

Următorul pas în dezvoltarea legislaţiei Moldovei a fost ratificarea Convenţiei europene pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului(Hotărârea Parlamentului din 24.07.1997). Principalul act normativ executiv, care în cele din urmă a atribuit un statut legal minorităţilor naţionale, a fost semnat şi a devenit lege la 19 iulie 1901(Cu privire la Drepturile Oamenilor, care aparţin Minorităţilor Naţionale şi Statutul Legal al Organizaţiilor lor). În conformitate cu această lege, este interzisă orice discriminare după origine naţională.

La 01 ianuarie 2004 a intrat in vigoare „Convenţia privind politica naţională a Republicii Moldova”, cu ajutorul căreia Moldova s-a declarat ca stat multicultural. Acest act normativ interzice discriminarea după origine naţională. Conform acestui act, evreii sunt parte a populaţiei Republicii. Astfel Convenţia prevede: „Moldovenii, care formează naţionalitatea statală de bază, împreună cu reprezentanţii altor etnii - ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, evrei, români, beloruşi, ţigani, polonezi, şi alţii – formează comunitatea Moldovei, pentru care ţara reprezintă pămîntul lor natal”.(Monitorul Oficial, nr.1-5 din 01.01.2004). Pentru prima dată în istoria legislaţiei contemporane moldoveneşti evreii sunt consideraţi parte a naţiunii.

Legea „Cu privire la limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova” a recunoscut folosirea limbii ebraică şi idiş, de rând cu alte limbi, în scopul satisfacerii necesităţilor naţional-culturale ale evreilor. În anul 2001 statul a garantat evreilor învăţământul preşcolar, mediu (general şi special), învăţământul universitar şi postuniversitar, în limbile ebraică şi idiş, ceea ce a prezentat o continuare logică a actelor legislative mai sus menţionate.

Actul legislativ, emis de către Guvernul Republicii la data de 23 ianuarie anul 2002, şi care stipulează activitate Departamentului Relaţiilor Interetnice, menţionează în mod deosebit că Moldova promovează o politică care interzice discriminarea etnică şi după limba vorbită şi care garantează drepturi egale tuturor grupărilor etnice, stabilite în Republică. Iar caracterele varietăţii culturale şi a bunei înţelegeri interetnice, ca patrimoniu fundamental al populaţiei, sunt prioritare pentru stat.

Normele democratice a libertăţii de asemenea sunt prezente şi în privinţa religiei. Legea Moldovei «Cu privire la confesiunile religioase» (24.03.1992) prevede că nimeni nu poate fi urmărit pentru convingerile religioase sau pentru lipsa lor.

Actualul Guvern al Republicii Moldova este consecutiv în atenţia pe care o acordă comunităţii evreieşti şi depune eforturi deosebite pentru educarea toleranţei şi luptei împotriva antisemitismului la nivel naţional, în particular în cadrul învăţământului şcolar şi altor diverse măsuri educative şi culturale. Atenţie adecvată este acordată şi în privinţa istoriei Holocaustului, pentru a evita în viitor asemenea catastrofe umanitare.

La nivel de stat nu exista politica antisemitismului; în Moldova nu sunt partide politice, a căror programe de bază şi materiale propagandistice ar conţine careva idei antisemite, la fel nu există şi ediţii periodice care ar propaga asemenea idei.

Moldova a luat parte şi continuă să participe la multe forumuri internaţionale cu tematica antisemitismului. Congresul Evreiesc din Republica Moldova, în colaborare cu Asociaţia Organizaţiilor şi Comunităţilor evreieşti din Moldovei, a publicat 2000 de exemplare a manualului şcolar despre istoria Holocaust, în limbile rusă şi moldovenească. Se prevede că această publicaţie va ajuta la educarea toleranţei în rândurile tinerilor, faţă de alte naţiuni. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a susţinut iniţiativa organizaţiilor evreieşti, astfel, în prezent, cursul de instruire al istoriei Holocaust este inclus în programul instructiv a şcolilor din Moldova.

Cîndva, în timpul efectuării lucrărilor de construcţie în una din suburbiile mun. Chişinău, a fost descoperită o înhumare masivă, care avea legătură cu Holocaustul, lucru despre care opinia publică a anunţat Guvernul, care a sistat prompt lucrările de construcţii şi a ridicat în acel loc un memorial. De asemenea, în 1999, în capitală a fost ridicat memorialul în memoria Holocaust, care este amplasat nu departe de instituţiile guvernamentale din municipiul Chişinău.

În aprilie 2003 a fost comemorată o sută de ani de la pogromul din Chişinău care a zguduit întreaga lume evreiască. Măsuri comemorative la acest eveniment s-au petrecut în capitala Moldovei la un nivel statal înalt. La această ceremonie comemorativă, Guvernul Israelului a fost reprezentat de către Avigdor Liberman – Ministrul transportului, originar din Moldova. Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova şi alte persoane oficiale, de asemenea au participat la aceste măsuri comemorative. La mitingul oficial, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la această dată regretabilă, preşedintele Voronin a inaugurat monumentul lărgit şi renovat în memoria pogromului din Chişinău din anul 1903. De asemenea, în memoria pogromului, agenţiile poştale ale Moldovei şi Israelului au emis timbre comemorative speciale, precum şi au fost bătute medalii şi simboluri comemorative.

În ultimii ani Moldova a mai întreprins câţiva paşi importanţi, incluzând recunoaşterea oficială a cazului Holocaust. Preşedintele Voronin, în cuvântările sale adresate populaţiei evreieşti, în nenumărate rânduri a condamnat antisemitismul, precum şi a condamnat, în discursul său cu ocazia Zilei Victoriei – 9 mai 2005, clar şi răspicat, negarea existenţei istorice a cazului comiterii Holocaustului.

În anul 2005 a fost publicată cartea „Holocaust, pagini de istorie” (autor, istoric moldovean Seghei Nazaria), care relatează despre rolul lui Antonescu în asasinarea evreilor în timpul Holocaustului. A fost pentru prima dată când publicaţia istorică despre Holocaust în Moldova a devenit accesibilă întregii comunităţi din Moldova independentă. Practic fiecare şcoală din republică a primit această monografie fundamentală.

Serviciul de Informaţie şi Securitate a Republicii Moldova a transmis Muzeului Memorial a SUA a Holocaustului, lista persoanelor implicate în execuţia în masă a evreilor în Moldova, în anii celui de al Doilea Război Mondial. El include copiile documentelor de anchetă şi judiciare a infracţiunilor comise împotriva persoanelor civile pe teritoriul Republicii Moldova, în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Lista include 61 de familii.

Astăzi în Moldova, pe teritoriul întregii Republici sunt inaugurate complexe memoriale în comemorarea paginilor negre din istoria comunităţii evreieşti din Moldova – Pogromul şi Holocaustul.